Cainele vecinului latra, in lant,
desi e primavara de o saptamana,
si voi sarbatoriti ziua femeii.
Viata se scurge pe cai nepatrunse,
suierul vantului.

In zbor,
Cu sau far’ de-amor,
Sarutand de zor,
Floarea florilor.

La multi ani, primavara, ca esti de gen feminin!

de ce sa mai cautam vieti trecute,
daca tot ne-am sorbit rasuflarile ametind
de preaplinul luminii rasturnate prelung,
intr-o floare de cires, indragostita si ea.

De ce-ti desfaci clitorisul,
In mii de petale?
Multicolorul vietii impreunate,
e deja pastelat,
Amintind rastignirea.

Ruptele vietii rasuflari,
Iubire tocita
lasa impietrire
surda
la tot si toate,
ciocarlie strigand diminetii,
umeda-ntre buze.

Cand vine toamna, tristeturile dispar intr-o rugina dureroasa,
Pleaca ganduri ropotind peste frunze moarte la timp, sau prea devreme,
Si sexul se zbate orbecaind intre orgasme, amagitoare si ele,
Amintind, alinand, aparand cine stie ce obsesie-a incetat sa bata,
Odata cu geamatul ploii.

pietrele stiu sa iubeasca inutil
pasii purtati spre orizontul iluzoriu,
perpetuu si fascinant,
ramanand mereu impietrite.

ce rost ar mai avea vorbe deschise-n prag de luna noua,
cand chipul vietii e stramt, inclinat spre simetria mortii,
si placerea inchina secretiile dragostei, doar intru dulci amintiri?

lipit butonel pe aorta, valva a fericirii curgand,
spasmele inimii incercand transcenderea lui,
clitorisul existentei animale.

Mi-am amintit de clasa a zecea si de-o femeie. Da, era cu un an mai mare decat mine, si era femeie.
N-am sa inteleg niciodata de ce s-a indragostit intr-atat de mine. N-o bagasem in seama niciodata, si totusi zilnic era la usa clasei, cand ieseam. Nu stiu cum reusea mereu sa iasa de la ora [...]

flori de argint, nerabdatoare diminetii valuri,
sapte carari lunecand-strabatand mintea goala pusca,
tzatze fierbinti zbuciumand sfarcuri,
in planare piezisa spre inaltul adancului soptit intre
onirice trairi, necugetate de vreme.

Sunt lucruri marunte, de-o mare importanta,
Fandari obosite, inerente prabusirii surde,
Sexualitate cretin exhibata sau, mai rau,
Transformata-n nesimtire si lipsa de respect.
Viata e un hormon imens, ce danseaza-n cluburi,
Alina visuri erotice, si fute-n gluma existente.

majoritatea prefera inaltarii - siguranta noroiului,
uitarii de sine - amintirile,
vietii intelese si renuntate – iubirile. 
e greu sa traiesti intr-o lume dominata doar de patru dimensiuni.

cristale rostogolite trandafir printre sani,
ca  sfarcuri  impietrite,
lacrima fierbinte asezata perla-ntre labii,
floare tacuta, iubirii ecou. 

femeile complicate uita cum se iubeste,
barbatii complicati uita cum se iarta.
suflete impietrite,
bucuria curvelor.

ielele deziluzii danseaza,
prevestitoarele primaverii,
firele vietii si mortii le-au incurcat.
oprirea-i nefireasca si
greutatea ratiunii apasa,
ce ceata deasa!
cine sa vada drumul catre
hiroshima, dragostea mea?
ciuperca napustita-n suflet,
vaiet dezamagiri suierand,
gol de toate-alunecand printre
gene si sprancene,
sange maturand troiene.

patinand printre temeri zilnice,
aplecata spre obsesia vietii placute,
frica, brutal exhibata in argument,
place.

si trairile mor inainte de vreme,
ratari inerente existentei.

Si-a fost seara, si-a fost dimineata…
Si iarasi m-am intrebat: ce mecanism declanseaza erectia la vederea unor fese de femeie pedepsite? Si de ce sa omori o femeie, sau s-o bati pana o lasi lata (cum aud prin toate mijloacele mass-media ca se mai petrece) cand ai putea doar s-o pui in 4 labe, sa-i arzi [...]

Nu mai facusem demult Yi Jin Jing, l-am reluat astazi de dimineata.
Viata e atat de limpede, linistita si impacata, incat pana si randurile astea parca n-au sens.
A fi Unul, impreuna cu tot ce te inconjoara, e calea intelegerii depline.

in genunchi, distrandu-ti ostasii,
aplecata-nspre placere sau teribilism,
pe-o parte sau alta, sau ambele,
aripi de fluture, zapezi inocente piereau,
si jetul agramat de sperma ce-ti inunda cerul gurii,
venea din styx.

daca mi-as apleca gandurile spre tine,
nemeritata mangaiere oferindu-ti,
mi-ai multumi cu trupul tau, placandu-ti,
si-ai deduce imensitatea prin supunere?

ai croi din vis pilota gandurilor mele,
oboseala radacinii ce-ajunge fruct parguit,
semn al putrezirii inerente,
gustului parfumat urmator?

ai intelege-n carnea plina cu seminte,
dulcele-n varful limbii, placut,
dar cerul gurii insetat de iubit,
[...]

In ziua de Pasti, foarte multe femei au ajuns la spital in coma alcoolica, spunea realitatea tv.
Uite-asa ajung unii misogini, frumoaselor!

norii si-au scrantit gleznele alergandu-ne printre visuri,
si ploile lor au spalat tot, mai putin durerea marturisirii,
virtute tarzie, pat de moarte iubirii amintite printre altele,
ingalbenite file de poveste-n viata, smulse cu inima din piept.
si toate lacrimile se scurg spre cer.

E o lumina ireal de curata,
Si chiar vazute de-aproape,
Florile ciresului par fum.

Minuni sortite la 3 zile,
Ca droguri inhalate
Precum roua amiezii transformata-n nor,
Picaturi devenind ploaie de lacrimi,
Ce scurse vor fi printre visuri,
Secretii rebele,
Vagin transparent, inutil si labil.