ador ploaia de la inceput pana la sfarsit si-n orice forma a ei…
zgomotul ei peste trupul meu, lasandu-ma muta in fata puterii sale,
miracol de furtuna si calm topite intr-un singur strop,
cuvantarea ei – lumina deschizand intunericul,
sentimentul ca ar putea cufunda totul in nimic, ca am putea deveni una si aceeasi fiinta si asa as curge [...]

neguri ascunse-n priviri printre care se zbat luciri de adevar,
taceri prefacute-n scrum, cenusa purtata spre castelul de nisip de la malul marii in care ma revars iar si iar,
cuvinte abandonate pe buze sfasiate…
Delir.

Drumuri si iar drumuri…superbe sau inutile. Oricat de mult mi-ar place simt totusi nevoia sa ma odihnesc, sa stau pur si simplu fara sa ma preseze nimic..ca inainte. Sa-nchid ochii si sa-mi spun ca a fost o zi reusita, sa ma mangai, sa nu mai am intrebari de la “sfanta logica”, asa cum o numea [...]

spirite mici chircindu-se pe strazi goale si suflete mari cautandu-se in negura noptii,
trupuri framantate-n asternuturi straine si altele visandu-si aripile,
zambete perverse pe fete triste si-un suras zadarnicit,
vieti mintite si destine urmate…
toate se pierd in intuneric si toate vor invia la rasarit cu-o masca a convenientei.

Femeia – ocean al inceputului si al sfarsitului,
soapta-ti de veacuri inganata pe buze tremurande,
trup plamadit intru odihna-ti,
Suflet alinand zadarnicia si juramant neclintit…
cale spre absolut si mister avut atat de greu,
Femeia – rupta din tine.

Ma numesc Totul caci am avut totul si daca roata sortii s-a intors am ales de buna voie nimicul…
Am scris jurnale care mi-au tradat identitatea sau le-am tradat eu pe ele, am mers pana la capat sau am fost oprita, am strigat fara sa fiu ascultata sau am inteles in tacere, am plans cu suspine [...]

De multa vreme nu am mai plecat la ora asta cu un intercity, cred ca din primul an de facultate. Uitasem aproape ce viteza are. In Gara de Nord aceeasi agitatie, dar parca putin diferita acum. Lume data la o parte, niste tipete in fundal si medicii de pe ambulanta trecand prin fata mea…l-am privit o clipa, atat [...]

Vazduh contopit  cu pamantul, focul cu marea, natura dezlantuita…m-a invaluit prima atingere, m-a inflorit a doua, a treia m-a supus…in timp ce primeam mangaierea ta simturile mele se desteptau treptat ca trezite din amorteala implacabila a timpului, fermitatea atingerii s-a topit in caldura palmelor tale, sarutul tau a venit in urma dorului meu neostoit de [...]

Cat de greu m-am  regasit si cat de usor ma pot pierde…
Ma oblig uneori sa spun ca nu voi renunta niciodata la visele mele, dar ele vor sa le dau viata c-au asteptat destul si altfel nu mai pot ramane ale mele. E totul sau nimic…m-amagesc ca si maine e o zi, si-astept acest maine de [...]

Miraj impietrit pe retina, cascada gandurilor nascute in fosnetul fin al asternuturilor din satin, doua cuvinte inflorind pe buze-ntredeschise de un suspin…
Im place sa privesc.
Pasii tai trecand peste limitele ratiunii mele, vuietul tacerii prefacandu-se-n scrum, focul asfintitului anuntand ultima desteptare a firii, joc de cuvinte descoperind cai nebănuite…
Imi place s-ascult.

Pasii imi suna goi pe piatra cubica. Era s-alunec de doua ori. Aud din dreapta  mea “e sinistru, nu crezi?”..nu ..e aproape divin, un sentiment de rupere de lume, de distantare si de intelegere. Spun “aproape”,  pentru ca-mi recunosc golul din mine, o lipsa pe care mi-o definesc acum cu sinceritatea unei spovedanii. Da, sunt [...]

dac-am petrece mai mult de 5 minute doar prinvindu-ne, oare ne-am regasi sufletul pierdut in ochii celuilalt?
daca ne-am mangaia mai mult de 5 minute doar gandindu-ne, ne-am contopi oare intr-o singura imagine a imortalitatii?
daca un vis ar dura mai mult de 5 minute, oare am iesi din noaptea in care traim si-am face zi?
daca ne-am asculta mai mult de 5 minute, [...]

Intre cer si pamant nu-i nevoie de cuvinte, caci pot s-ascult in tremur si-n patimi, atunci cand zambesti sau atunci cand te destrami…si daca iti vei lepada glasul vreodata: vorbeste-mi fara cuvinte, eu sunt pretutindeni si stiu s-ascult.
Intre cer si pamant nu-i nimic ascuns si ma supun acestei legi stravechi…goala in fata timpului ce stapaneste adevarul, nu te [...]

Spulbera-mi constiinta c-un sarut si singurul meu pacat inaintea ta fie-mi chemarea. Albeata memoriei mele n-a fost niciodata intinata, blestem mi-e asteptarea, starea de veghe sau visarea dureaza de-o clipa sau de ani…
Nu ma-ntreba de ce, doar imbratiseaza-ma  si iarta-mi dementa ca s-a nascut din traire pura.

Nu exista nici timp si nici spatiu, doar un amestec perfid al lor ..visul mi se confunda cu realitatea, inaintea mea moare totul si-n urma mea cresc flori.
Drumul meu e mistuirea, da glas tacerii si liniste privirii mele…nu ma pot acoperi cu vorbe desarte, caci eu n-am cale de intoarcere si nici de mers inainte.

Ador s-adorm pe-o plaja.
Cu cat mai goala cu atat mai bine, in ideea de-a evita galetushe cu apa in cap, neanuntate bineinteles, sau ploaia de nisip venita de nicaieri…sa-nchid ochii si sa ma las purtata departe de susurul monoton al valurilor ce-mi induce o stare nedefinita de visare, sa ma mangaie vantul, usor, ca o [...]

Si imi sarbatoream ziua cand m-am simtit nascandu-ma din nou,
am fost doua zaruri aruncate la intamplare fara posibilitatea de a se reintregi,
sunt doua femei intr-un trup identic, sentiment si nestiinta
sunt doua femei si din doua nici una…
Privire pierduta printre ramurile goale dinaintea-ti,
ochii pustii contempla desertaciunea,
mintea de azi golita de ganduri ce se vor razbuna [...]