August 8

clipocit

Posted by Ovidescu
Filed under Scrieri | 4 Comments

ce rost ar mai avea vorbe deschise-n prag de luna noua,
cand chipul vietii e stramt, inclinat spre simetria mortii,
si placerea inchina secretiile dragostei, doar intru dulci amintiri?

This entry was posted on Saturday, August 8th, 2009 at 5:00 pm and is filed under Scrieri. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

4 Responses to “clipocit”

  1. selecta on August 9th, 2009 at 12:03 am

    vorbele vor avea intotdeauna rost, indiferent de fazele lunii si indiferent de chipul pe care il vedem in oglinda…

  2. Daia on August 10th, 2009 at 1:45 am

    Hm!… Chiar raspunsul asta e un semn ca trebuie sa scrii. E “blestemul” tau, probabil. Haidee, fanii te cer!:) Oricum ar fi, merci de raspuns. Nu am energie acum sa te “combat”, s-ar cere tot ceva poetic si eu sunt intr-o dispozitie… mundana.

    Orice-ar fi insa….STAI DREPT!

  3. nicole on August 16th, 2009 at 12:42 am

    http://www.youtube.com/watch?v=0dPS-EHl-FE&feature=related

  4. lisa1313 on August 31st, 2009 at 1:25 pm

    da ai dreptate,caci uneori ne indreptam chipul spre simemetria vreunui rost si stim ca nu suntem capabili sa acceptam mai mult de-un rost al vietii noastre.daca ar exista mai mult decat un rost in viata noastra,acel mai mult nu s-ar numi rost.

Leave a Reply