Aug 08
ce rost ar mai avea vorbe deschise-n prag de luna noua,
cand chipul vietii e stramt, inclinat spre simetria mortii,
si placerea inchina secretiile dragostei, doar intru dulci amintiri?
Related posts:
ce rost ar mai avea vorbe deschise-n prag de luna noua,
cand chipul vietii e stramt, inclinat spre simetria mortii,
si placerea inchina secretiile dragostei, doar intru dulci amintiri?
Related posts:
August 9th, 2009 at 12:03 am
vorbele vor avea intotdeauna rost, indiferent de fazele lunii si indiferent de chipul pe care il vedem in oglinda…
August 10th, 2009 at 1:45 am
Hm!… Chiar raspunsul asta e un semn ca trebuie sa scrii. E “blestemul” tau, probabil. Haidee, fanii te cer!:) Oricum ar fi, merci de raspuns. Nu am energie acum sa te “combat”, s-ar cere tot ceva poetic si eu sunt intr-o dispozitie… mundana.
Orice-ar fi insa….STAI DREPT!
August 16th, 2009 at 12:42 am
http://www.youtube.com/watch?v=0dPS-EHl-FE&feature=related
August 31st, 2009 at 1:25 pm
da ai dreptate,caci uneori ne indreptam chipul spre simemetria vreunui rost si stim ca nu suntem capabili sa acceptam mai mult de-un rost al vietii noastre.daca ar exista mai mult decat un rost in viata noastra,acel mai mult nu s-ar numi rost.