Nu exista drum spre eliberare pavat cu amandine si orgasme. Nimani n-a ajuns sfant sau budha plescaind foie gras si stropindu-l cu cognac xo. Numai prostul poate sustine ca asta e fericirea. Sau diavolul.
Minciunile placute sunt amagire dulce, in care identificati pusul pe cruce cu mirosul de cozonac proaspat. Dulce poate fi doar minciuna, adevarul e cel mult neutru, cel mai adesea aspru.
Fericirea nu e placere si dragostea nu e iubire. Degeaba ne futem frumos in numele iubirii pamantene, mintindu-ne ca o facem divin, cu dragoste. Pana la urma toate orgasmele se platesc, de la primul pana la ultimul. Nefericirea si regretele ce urmeaza mai devreme sau mai tarziu in dragoste sunt doar varful iceberg-ului.
Ar trebui sa intelegem ca nu intamplator exista numai vorba: “sa te bata dumnezeu!”.
Diavolul nu bate niciodata, el doar saruta.
Related posts:
Pana la urma totul se plateste in viata, nu doar iubirea, nu doar orgasmele. Ai citit ‘Camasa lui Hristos’? Viata e acceasi piesa de teatru…de mii de ani incoace, pe acceasi scena alti actori. Pana la urma diferenta consta in modul in care ei interpreteaza piesa…Mie mi se pare ca tu te torturezi incercand sa iesi cumva din cercul in care suntem cu toti prinsi. Asta nu inteleg…esti prea destept pentru asta….cu siguranta ca stii care iti sunt alternativele. Scarbiti suntem cu toti, tuturor ne e frica de ceva mai mult sau mai putin. Nu vrei sa faci compromisuri, e foarte bine, e si mai bine ca iti permiti sa nu faci…Dar eu nu inteleg…de ce atata suferinta…din moment ce tu ai decis sa traiesti asa?
frumos
Poate ca eu simt c-au existat alternative pe care tu nu le cunosti.
Eu as zice ca pt a obtine ceva de calitate in viata,exista o lupta,poate asta ar insemna plata despre care vorbiti.in fine,nu stiu sigur daca m-am exprimat bine…
Da si eu as zice la fel.
Ovidiu, cu siguranta ca cunosc foarte putin. Dar ai pierdut cu adevarat alternativele acelea? S-au risipit? Sau esti doar obisnuit sa suferi?
“diavolul are gust de cozonac”
‘Obisnuinta naste monstrii’
Chiar monstriii?
Nu chiar…dar pe aproape….:)
Aha, deci monstriiii…
Este absolut superb ce ai scris. Nu m-am putut abtine sa nu iti spun asta.
Nu te-a castigat Stavroghin si nici nu o sa o faca vreodata. Tie iti pasa!
Sunt o gramada de Stavroghin in jurul nostru. Nici ridicolul Verhovenski, preocupat de lucruri meschine si facile nu lipseste. Dar cati dintre ei citesc Balzac si Dostoievski? Si cati sunt observatori fini ai «comediei umane», visand la Eugenie Grandet?
Nihilismul, pasiv sau agresiv, este o stare sufleteasca in care lipseste raspunsul la intrebarea «pentru ce?», este resimtirea dureroasa a deprecierii tuturor valorilor umane.
Dar tu stii asta cel mai bine.
Eugenie Grandet s-a irosit…a facut-o in modul cel mai pur cu putina, dar a facut-o…poate ca valorile umane lipsesc pentru ca avem prea multi observatori care isi plang de mila.