Cugetarile, prelinse-n gauri imbietoare sau dizgratioase, aduc intotdeauna dezamagiri. Analizand, te departezi intotdeauna de frumos, fiindca frumosul este legat de iubire, iar iubirea nu rezista niciodata analizei ratiunii; intotdeauna gaura va fi prea uda pentru a fi corecta si ciomagul nu va putea avea, prea des, gust de martipan.
Iubirile, gaurile si ciomegele trec… pe langa noi, prin noi, sau pe deasupra noastra. Asa ca degeaba stai in patru labe si-ti inalti bucile cerand ce poate meriti, nimic nu e repetabil si totul ramane. Totusi ai sa primesti, de dragul firii.
Totul… trecut prin gaura si ciomag, prin foc si sabie. 
.
(asta cu “prin foc si sabie” chiar m-a distrat, sa n-aud comentarii pe seama ei!)
Related posts:
…pentru ca a avut curajul sa intre acolo in mine, unde nici macar eu nu am fost. Aparent paranoic si meschin in maruntisuri mi-a aratat ca o singura data mi-e dat sa sug martipan.
…pentru ca am supt martipanul dincolo de extaz si mi-a ramas doar frumosul din oglinda.
…pentru ca nu e cugetare prelinsa pe bucile expuse si nici macar vointa de a mai cere.
…pentru ca nu merit sa cer mai mult si pentru ca iau doar ce e intre gaura si ciomag, vazand frumosul dar traind inafara lui….e doar o oglinda intre gaura si ciomag…
oglinda sau nu, gandul tot la “martipan” ti-a ramas.
daruieste-mi Doamne castitatea dar totusi nu te grabi
))))
prima data am avut impresia ca ai scris “daruieste-mi Doamne cantitatea”.
never:D nu poti sa pui egal intre martipan si 1 kg de wafe cu margarina euristica:))))