la pastele cimpanzeului (adaptare dupa o scriere de craciun)
Se apropie sarbatorile, si cimpanzeul incepe sa prinda viata.
Sunt pline pietele cu suflete vii pregatindu-se de moarte, vandute de suflete moarte ce se cred vii, si tot bipedul ingaimator articulat (sau nu) da buzna sa-si pregateasca minunea!
Prostime, cata frunza si iarba, casca gura si scoate limba la vederea unor scene infioratoare.
*
Ziua mondiala a zeului cimpanzeului a sosit!
Bipedul nostru, imbuibat si usor ametit de alcoolul ce face bine oricarei sarbatori crestine, mai are putin de asteptat si-apoi va fi din nou in elementul sau. Vine Pastele, si cimpanzeul indobitocit de munca sau chiul (fiindca ambele dauneaza la fel de grav sanatatii) va avea parte de zilele pline de dementa in care el, cel creat dupa chipul si asemanarea acelui despre care ii place sa creada ca-i e tata numai lui, se va bucura, asa cum intelege el cel mai bine, de nasterea mantuitorului sau.
Si cum altfel ar putea sarbatori, decat inghesuindu-se fariseic printre lumanari, cu balele-i scurgandu-se pe “lumina” inghesuita printre cozonaci, cu privirea si mintea dusa demult spre sangele domnului sau, transformat in vin, mancand ca un porc si band precum niciun alt animal?
Paste fericit, cimpanzeule, dumnezeul tau te iubeste!
*
P.S. Iertare familiei Pan troglodytes, care n-are nicio legatura cu textul de mai sus.
Related posts:
